Marketing afiliat prin Google CSS. Optimizarea.

În continuarea articolului cu informații de bază despre Google CSS.

Au trecut mai bine de 2 luni de când am pornit prima campanie de CSS și am reușit să înțeleg mai bine care sunt butoanele pe care le avem la dispoziție și pe care le putem regla fiecare după intuiție/cunoștințe în așa fel încât să facă o diferență în profitabilitate.

Organizarea

Vei lucra cu multe tipuri de entități: subconturi de Merchant Center, feed-uri, subconturi de Ads, campanii, adgroup-uri, grupe de produse, audiențe, liste de negative, conversii.

Personal mi-am făcut în minte diverse scenarii de tipul „vreau să adaug rapid un cuvânt negativ în toate campaniile, vreau să contorizez într-un singur loc conversiile, vreau să duplic o campanie dar să-i schimb audiența etc” și am început să sap în opțiunile Google Ads până am găsit cele mai logice flow-uri (și le-am notat ca să nu le uit).

Partea bună e că în sine contul master de Google Ads (cel de tip MCC) are diverse opțiuni utile în administrarea mai multor subconturi.

Nu știu dacă e o rețetă secretă aici, poate n-au toți tipul de gândire care face ușor legături ierarhice. Ideal e să ajungi singur la anumite concluzii și să-ți faci niște pattern-uri de denumiri pentru fiecare tip de entitate în așa fel încât atunci când le vezi să știi din minte unde, cu cine, cum se leagă.

Cu cât e mai curată organizarea, cu atât îți va fi și mai ușoară partea de automatizare.

Produsele

După cum ai aflat în episodul trecut, produsele care vor fi promovate prin CSS vin din Merchant Center (unde sunt încărcate sub formă de feed [încărcat manual, preluate de la un URL, trimise prin API sau preluate dintr-un Google Sheet]).

Coloanele care trebuie să se regăsească în feed sunt următoarele:

Eu am ales varianta de a fi preluate de la un URL (ca să pot modifica cu programarea anumite informații care vin direct de la advertiser).

Majoritatea afiliaților au acces la același feed de la advertiser (cu aceleași denumiri de produse, descrieri etc). Dar parcă nu ți-ai dori să faci reclamă la un produs care se numește Rochie Maria B45 și vrei ca denumirea produsului să fie Rochie roșie din dantelă. Asta o poți face ori manual, semi-manual (cu Chat GPT) ori automat cu programarea.

Un titlu bun (și unic) îl va face pe Google să-ți afișeze produsele pe unele cuvinte cheie unde alți afiliați CSS nu-s prezenți și îți va crește rata de click (implicit posiblitatea de conversie).

Poți observa în structura feed-ului că există și 5 câmpuri (custom_label_0-5) unde îți poți pune singur anumite informații care te vor ajută să filtrezi produsele în Google Ads și să faci campanii/adgroup-uri doar cu ele. Câteva idei: pentru ce anotimp se pretează (pt fashion), dacă e din gama ieftin/de lux, dacă e la reducere etc.

Audiența

În teorie, în Google Ads e de ajuns să oferi acces la produsele din Merchant Center și să setezi ce buget zilnic ai de cheltuit. Alege Google automat cuvintele și oamenii în fața cărora vei fi afișat.

Dar câte femei din Reșița care caută „rochie de seară” crezi că ar cumpăra o rochie de 1500 lei? Îți dorești ca bugetul să fie cheltuit pe vizitatorii care au șanse mai mari de conversie (în exemplul dat în orașele cu putere mai mare de cumpărare).

Asta nu înseamnă că în Reșița nu se cumpără online deloc și că nu merită să-ți afișezi reclamele acolo ci că pentru fiecare advertiser/gamă de produse (filtrată cu ajutorul custom_label din feed) trebuie te gândești care e audiența ideală și să-i targetezi în primul rând pe aceștia.

Google oferă nu doar opțiunea de targetare (adică excluderea celorlalți) ci și opțiunea de a ajusta bugetul (în sus sau în jos) în funcție de anumite criterii (demografice sau de interes).

Nu există nici aici o rețetă secretă, poți avea super surprize și să descoperi că în Lugoj s-a deschis un skate park și mulți vor deodată să le cumpere role și skateboard-uri copiilor.

Concluzie

După cum ai observat, toți afiliații pleacă la drum de la aceeași interfață și de la aceleași opțiuni. Și totuși unii reușesc și alții nu. Diferența o face creativitatea, testarea și învățatul din greșeli (pe bani mai mulți sau mai puțini). Nimic supranatural.

În episodul următor, partea cea mai interesantă, automatizarea 🙂